Processional giants and dragons in Belgium and France
| Country of origin | Belgium, France |
|---|---|
| Intangible cultural heritage status | Representative List of the Intangible Cultural Heritage of Humanity, Masterpieces of the Oral and Intangible Heritage of Humanity |
| Described at URL | https://ich.unesco.org/en/RL/00153, https://ich.unesco.org/fr/RL/00153, https://ich.unesco.org/es/RL/00153 |
Processional giants and dragons (French: Géants et dragons processionnels) dinɛ yi Belgium nɛ France la anɛ folkloric paꞌalʋg banɛ mɔr processional giants, dinɛ ka UNESCO zaŋi paas lists of Intangible Cultural Heritage yʋʋm tusa ayi nɛ anii (2008) la ni, ka ba da dɛŋinm pianꞌ di yɛla yʋʋm tusa ayi nɛ anu nwadis piinɛ yinne la ni.[1]
Dɔlisid malimbama nɛ ba laꞌabɛda la, nɛꞌɛŋa paꞌanɛ bʋntitada banɛ ka ba paꞌan la ka di dɔl teŋ wʋsa nɛ di maalʋg. Fʋ yaꞌa gɔs Belgium dim, bam alima anɛ festivities of Dendermonde (Ommegang van Dendermonde), Mechelen (Ommegang van Mechelen), Mons ( Ducasse de Mons, nɛ the fight dinɛ ka ba pʋdi li yʋꞌʋr "Lumeçon"), Ath (Ducasse d'Ath) nɛ Brussels (Meyboom). Amaa France, bama aan ba malima bɛ Douai (feasts of Gayant) nɛ Cassel (carnival) nɛ totemic animals nɛ ban maani ba siꞌem bɛ Tarascon nɛ Pézenas (Mardi Gras, ka ba zuŋidi li Mirondela dels Arts Alasid daar kanɛ an yiiga nwadisa ayɔpɔi la ni).
Din pinꞌil siꞌem
[dɛmisim gbɛlima | dɛmisimi din yi zin'isiana]Processional giant anɛ fuud titaꞌar kanɛ ziꞌeni tis makir bɛɛ ninsaal. Ba diꞌe di yinɛ medieval malima ni, malima paꞌal ye ba ziidi linɛ, ka lɛn paꞌal ye di waꞌandɛ suor zug giligir saŋa malʋŋ la daar. Di waꞌalim nɛ labisim bɛnɛ kɔnꞌɔb kɔnꞌɔb ka di yʋꞌʋda mɛ yi din bɛ region siꞌa ni; Fleming dim la ni, ba buoni linɛ reuze, Picards dim mɛ buoni linɛ gayant. Winaꞌam nidib bɛdegʋ ken la mɛ sʋŋidnɛ paꞌan nidib bɛdegʋ banɛ ziꞌ karʋŋ nɛ sɔbʋg la.[2]
Belgium
[dɛmisim gbɛlima | dɛmisimi din yi zin'isiana]Belgium mɔrnɛ nwɛnɛ giants tusir yinne nɛ kɔbisnu (1500) di teŋin. Ba an siꞌem anɛ wʋʋ din da an siꞌem 15th century ni la; Goliath of Nivelles, dinɛ ka ba da pʋdigidi li kʋdʋmin sa yʋʋm tusir, kɔbisnaasi nɛ pisnu nɛ ayɔpɔi (1457) la ni, ka an dinɛ kʋdʋgi gaad Belgium giant nam la wʋsa.[3] Belgium mɛ lɛm mɔr giant titaꞌar Europe; Jean Turpin onɛ bɛ Nieuwpoort, dinɛ gaad 11 metres (36 ft).
Belgium cultural heritage anɛ malimbama:
- Ducasse d'Ath (withdrawn in 2022)[4]
- Ducasse de Mons
- Meyboom of Brussels
- Ommegang van Dendermonde
- Ommegang van Mechelen
France
[dɛmisim gbɛlima | dɛmisimi din yi zin'isiana]Giant la anɛ zanbina la yinne tis Nord-Pas-de-Calais region. Di anɛ laʋkkanɛ an buudi malʋŋ kanɛ ka ba nam maani li nananna ka di pʋ kpiida.
Nananna region la mɔr nwɛnɛ giant nam kɔbisnaasi nɛ pisnu (450), ka ba wigidi gilig sʋꞌʋlim la. Ba mɔr intra-regional zones kɔnꞌɔb kɔnꞌɔb, ka ba bɛ zinꞌisieba. Region la zinꞌikanɛ an land of giants; tempʋʋg wʋsa mɔrnɛ giant yinne bɛɛ gaadʋg. Ba tituunli anɛ Reuze Papa nɛ Reuze Maman of Cassel, Tisje Tasje of Hazebrouck, Jean de Bûcheron nɛ La Belle Hélène in Steenvoorde, nɛ Totor of Steenwerck. Dinɛ bɛ South, Languedoc region, Pézenas col bɛ anina, nɛ Provence, tarasque of Tarascon (Bouches-du-Rhône).
Gbanvɛɛnsa
[dɛmisim gbɛlima | dɛmisimi din yi zin'isiana]- ↑ https://ich.unesco.org/en/lists
- ↑ https://en.wikipedia.org/wiki/Processional_giants_and_dragons_in_Belgium_and_France#cite_note-2
- ↑ http://www.tourisme-nivelles.be/index.php?option=com_content&view=article&id=264:giants&catid=35:en-articles-menu-principal&Itemid=303
- ↑ https://www.brusselstimes.com/331487/belgian-parade-removed-from-unesco-heritage-list-over-racism-complaints
- ↑ https://www.pop.culture.gouv.fr/notice/palissy/PM59001786
- ↑ https://www.pop.culture.gouv.fr/notice/palissy/PM59001787